Georgia
Te vreau, dar nu am nevoie de tine.
- Vreau să ne oprim.
- …
- M-ai auzit?
- Da. Traduc.
- Ce nu e clar? Ne despărțim.
- Azi?
- Azi, ce?
- Azi ne despărțim?
- Da.
- Acum?
- Da.
- Ai nevoie să trimit pe cineva sa te ajute cu valiza?
- Nu.
- Bine. Lasă cheia sub preș.
- Asta e tot ce ai de spus? Ți se pare că ai o reacție normală?
- Ai socotit că așa e mai bine pentru tine. M-ai notificat cu o secundă înainte. Am luat la cunoștință.
- Și accepți totul… așa, într-o secundă?
- În câte secunde ar trebui să accept?
- Nu te interesează să știi de ce?
- Nu. Te-ai comportat ca o femeie îndrăgostită de la un cap la altul. Înțeleg că orice motiv ai, nu are legătură cu mine, deci nu, nu mă interesează să știu de ce.
- Poate are legătură cu mine.
- Atunci are legătură cu ceva ce nu ai simțit să împărtășești cu mine. De ce m-aș încărca la sfârșit cu probleme care ai considerat de la bun început că nu mă privesc?
- Ochii.
- Poftim?
- Din cauza ochilor tăi plec.
- Parcă ai spus că-ți plac ochii mei.
- Îi ador. Privirea.
- Privirea?
- Mă taie. Mă citește. Mă zgândăre. Mă sperie. Mă zăpăcește. Mă pierde. Mă simt violată.
- Când mai exact ai început să te simțit violată? Înainte sau după?
- Înainte sau după…ce?
- Sex.
- Du-te dracului.
- Deci ascunzi ceva.
- Da.
- E alegerea ta. Ce mai vrei de la mine?
- Vreau să ai o reacție normală.
- O reacție normală la un comportament anormal? Ți-ai greșit persoana.
- Vreau să ai o reacție. O reacție care să-mi arate că exist, că contez pentru tine.
- Nu, draga mea. Tu vrei să am o reacție care să-ți arate că am nevoie de tine, orice ai face.
- Nu pot să suport discuția asta. Diseci tot. Mă obosești în ultimul hal. Mă stresezi. Mă frustrezi.
- Dacă acțiunile mele nu ți-au arătat nimic despre mine, alte reacții în situația dată nu cunosc. N-ai înțeles.
- Ce n-am înțeles?
- Că te vreau, dar nu am nevoie de tine.
- Chiar nu te poți comporta deloc ca un om?
- Cu un om care considera că adevărul e opțional? Pe care trebuie să-l țin în lesă? Pentru asta îmi pot lua un câine, scumpo, sau o escortă și atunci știu unde sunt, în ce termeni și cât mă costă. Mai e ceva?
- Mă iriți cum nu-ți închipui.
- Asta e problema ta.
- Nu-ți pare rău că plec?
- Tu pleci, nu eu. Nu-mi poate părea rău pentru alegeri care nu sunt ale mele.
- Chiar nu te afectează?
- Asta e problema mea.
- M-am îndrăgostit de altcineva.
- Așa ai intrat în povestea asta. Încurcată cu altcineva. Nu e un breaking news.
- Dacă știai, de ce ai acceptat?
- Nu știam. Ai început cu fake news, remember? De la un moment dat doar a devenit evident.
- Și de ce ai continuat?
- Asta e problema mea.
- Iubesc. Chiar iubesc.
- Asta e problema ta.
- Vrei să spui că ți-e indiferent?
- Asta e problema mea.
- Nu se poate discuta cu tine.
- Da, nu se poate monologa cu mine.
- Să te ia dracu'!
- Lasă cheia sub preș.